Vedere slabă la baschet
Fazele percepiei Hipermetropie plus 5 pedagogice Capitolul III Consecine primare i consecine secundare Consecine asupra dezvoltrii fizice Consecine asupra celorlalte modaliti senzoriale Reprezentrile elevilor ampliopi Gndirea i limbajul Memoria ambliopilor Problemele ateniei Comportamentul afectiv Consecine pedagogice.
NBA \
Capitolul IV Compensaia ca adaptare Factori condiionali ai compensrii Aceepiuni ale compensaiei Mobilizarea posibilitilor restante ale analizatorului vizual Interaciunea analizatorilor n procesul compensrii Participarea fenomenelor mnezice la procesul compensator.
Memoria senzorial Rolul compensator al proceselor superioare de cunoatere Rolul ateniei n compensarea vederii slabe Participarea personalitii n ntregul ei la procesul compensaiei.
Capitolul V Obiectivele educaionale generale Obiective recuperatorii Unitatea obiectivelor educaionale generale cu cele recuperatorii. Funcii recuperatorii ale procesului de nvmnt Individualizarea obiectivelor Lecie tradiional i lecie modern Scopul leciei n coala vedere slabă la baschet ambliopi Structurarea leciei- ' Protecia vizual i exerciiul vizual n cadrul leciei Ordinea i organizarea precis a activitii Raportul dintre lecii i orele de meditaie Capitolul VIII Punctul de pornire Cile de nrurire Educaia n spiritul muncii; orientarea colar i profesional.
Educarea Copiilor Cu Vedere Slaba Mircea Stefan
Rolul organizaiilor de copii i tineret n coala pentru ambliopi. Profesorul colii pentru ambliopi Capitolul IX Necesitatea educaiei vizuale a elevilor ambliopi. Obiectivele educaiei vizuale Factori care condiioneaz dezvoltarea eficienei vizuale Tehnici de educaie vedere slabă la baschet Aspecte metodice ale educaiei vizuale.
Ca toi ceilali copii, ei trebuie s se bucure pe deplin de roadele educaiei, s devin ceteni folositori patriei noastre, s-i cucereasc fericirea n via.
Educarea i instruirea lor ridic ns numeroase probleme pedagogice specifice.
Vedere slabă și sambo
Unele din aceste probleme, care ni s-au prut mai importante, snt tratate n lucrarea de fa. Prima problem o constituie nsi depistarea deficienei. Lipsa total sau aproape total a vederii este observat cu uurin, ceea ce duce la orientarea copilului spre instituii de nvmnt pentru nevztori. Deficiena vizual mai puin pronunat trece ns, uneori, neobservat sau neluat n seam de prini i educatqcL Nici copilul cu vederea lezat nui d seama la nceput c vede mai slab dect ceilali copii.
Cnd dificultile l fac s neleag lucrul acesta, el ncearc uneori s-1 ascund, pentru a nu se pune ntr-o situaie de inferioritate.
Metodica baschet
Este tiut c una din cauzele insuccesului la nvtur o constituie aceast deficien senzorial. Astzi, sistemul de examinare medical i psihopedagogic nainte de colarizare permite ca defectele de vedere s fie, n majoritatea cazurilor, depistate din timp.
Datorit condiiilor mai 5 bune de via i ngrijirii medicale mai serioase, muli copii care n trecut ar fi fost sortii orbirii totale rmn cu resturi de vedere mai mult sau mai puin importante, ceea ce face ca procentul slab-vztorilor s rmfai totui vedere slabă la baschet.
Odat depistat deficiena, se pune problema colarizrii slabvzitorilor. Este bine ca vedere slabă la baschet s nvee n coala de mas sau ntr-o coal special pentru ambliopi?
Educarea Copiilor Cu Vedere Slaba Mircea Stefan | PDF
Rspunsul la aceast ntrebare depinde de natura i gradul defectului vizual, de evoluia probabil a afeciunii vizuale, de felul n care deficiena este compensat. In cadrul colectivului de elevi trebuie s cultivm un climat de prietenie, n care copilul care ntmpin greuti vizuale s nu sufere nici o jignire, s nu fie pus n situaii de inferioritate, s nu fie considerat un balast al clasei.
- Ecografia nu a prezentat glaucom congenital Tot conținutul iLive este revizuit din punct de vedere medical sau verificat pentru a vă asigura cât mai multă precizie de fapt.
- Trauma Încordarea ochilor.
- Matija Ceskovic: „A fost o seară slabă pentru noi” - aphrodisia.ro | Totul despre Baschet
- Vederea la distanță se deteriorează seara
- Fă tenis cu vederea slabă
- Suplimente de afine pentru vedere
- Încurajează spiritul de echipă al grupei în care joacă!
Qnd aceste condiii snt respectate, cnd cadrele didactice acioneaz cu tactul i priceperea necesar, copilul cu vedere slab de ce vede vulturul dezvolt i i nsuete cunotinele i deprinderile prevzute n programele colare asemeni tuturor celorlali copii. Ce se nttopl ins dac elevul cu vedere slab nu se bucur de o astfel de tratare adecvat situaiei sale?
Vedere slabă și sambo
Ce se ntmpl dac problemele lui snt ignorate sau neglijate? Cel mai elocvent rspuns la aceste ntrebri ni-1 ofer nsi fizionomia spiritual a copiilor cu vedere slab care vin n coala pentru ambliopi dup ce au ncercat, cu mari eforturi dar fr succes, s fac fa unor condiii inadecvate posibilitilor lor vizuale.
Traumatizai de insuccese, sim-indu-se vinovai fr vin, respini de colegi i cadre didactice sau acceptai ca un ru inevitabil, uneori lipsii i de neUegerea prinilor, care i blamau pentru rezultatele slabe la nvtur, aceti copii vin1 cu o experien dureroas, care i las amprenta asupra lor.
Snt timorai, se complac n pasivitate, gndirea lor sna dezvoltat mai lent fiindc n-a fost suficient solicitat, nu tiu s se joace fiindc au fost respini de la jocuri, vedere slabă la baschet ncearc s se afirme fiindc i-au pierdut ncrederea n ei.
Acesta este portretul psihologic al copilului slabvztor? Nici pe departe. Am nfiat numai cteva consecine ale educaiei necorespunztoare. O educaie adaptat vederii pariale duce la o evoluie normal a proceselor de cunoatere, a afectivitii, a atitudinilor copilului.
Liga Natională de Baschet Masculin
Unei astfel de educaii i este dedicat lucrarea de fa. Pe baza unei analize ndelungate a muncii instruiotiv-educative desfurate cu elevii ambliopi, vom ncerca s detectm specificul acestei munci, obiectivele i strategiile ei, mecanismele compensatorii pe oare ne putem bizui, rezultatele recuperatorii pe care le putem viza. Porniim de la ideea c elevii ambliopi, chiar dac au vederea mai slab, snt totui vztori, c solicitarea vederii n activitatea lor cognitiv i vedere slabă la baschet este posibil i necesar, c n vedere slabă la baschet cazurilor poate fi ridicat nivelul eficienei lor vizuale.
Integrarea procesului instructiv-edu-cativ cu cel recuperator va fi principala noastr preocupare pe parcursul acestei lucrri. Vedere slabă la baschet o lucrare cu adres multipl. Se adreseaz n primul rnd cadrelor didactice care lucreaz cu elevii slabvztori, crora le propune unele soluii la problemele care se pun n munca educativ curent. Se adreseaz prinilor pentru a-i ajuta s-i cunoasc copiii i s evite greelile n atitudinea fa de ei.
Se adreseaz, de pe poziii pedagogice dar n spiritul unei sincere colaibo7 rri interdisciplinare, psihologilor i medicilor, fr al cror sprijin n-ar putea fi rezolvate problemele educrii i recuperrii elevilor ambliopi. Etimologic, termenul provine din cuvintele greceti ambliygi" slab, tocit i ops" vederedesemnnd, aadar, vederea slbit. Astzi termenul este folosit n mai multe accepiuni, din care cauz este destul de vag i ochelari cumpără ru ntrebuinat"1.
Dou accep- iuni se ntlnesc mai frecvent n lucrrile de' specialitate. Dup una din ele, mai restrns, ambliopia s-ar defini prin diminuarea ve-deH5 fr leziune organic sau cu leziune organic a crei importan nu este proporional cu scderea vederii" 2.
Fă tenis cu vederea slabă
Aceast definiie cuprinde mai ales ambliopiile funcionale, legate de tulburrile motilitii oculare i ale vederii binoculare, excluznti marea majoritate a cazurilor de scdere a vederii, n care modificrile organice snt evidente.
Copiii cu vederea sczut din cauza unor pete corneene, a cataractei congenitale, a atrofiei nervului optic sau din nenumrate alte cauze organice, n sensul restrns al cuvntului acetia nu snt aadar ambliopi" 3. Ni s-a prut c aceast accepiuna ar fi mai operaional sub aspect pedagogic. Pe parcursul lucrrii!
Vederea slab ambliopia constituie un defect, termen pe care' trebuie s-1 descrcm de nuana sa peiorativ. Spre deosebire de defect, deficiena reprezini ansamblul con-I secinelor defectului sub aspectul adaptrii copilului la viaa na conjurtoare i al structurii individualitii lui.
Prin deficienl defectivitate se nelege tulburarea relaiilor normale ale indivizi dului cu mediul nconjurtor, mai ales cu cel social, intervenit pe baza unui defect"1. Munca noastr educativ este orientat spre combaterea deficienei, a dificultilor de adaptare pe care le provoac defectul. Un termen des folosit i care are sensuri multiple este cel de recuperare. Exist o recuperare medical, pe cale de tratament, o recuperare a capacitii cognitive, n procesul instructiv-educativ, I o recuperare a capacitii de munc, prin orientare i calificare pro- 1 fesional precum i o recuperare pe planul relaiilor sociale ale copilului deficient.
Ni se pare inutil s stabilim nuane subtile ntre recuperare i ali termeni apropiai: readaptare, restituie, reabilitare etc. Compensaiei, pe care o considerm subordonat procesului de recuperare, i vom dedica un ntreg capitol.
Este evident c termenul recuperare cuprinde att aciunile pe care le desfurm i n acest scop ot i rezulibatul obinut n procesul respectiv. Vom folosi pe parcurs i termenul defectologie. Defectologia este o ramur a vedere slabă la baschet pedagogice, n sifcrnse legturi interdisci- l plinare ou psihologia, medicina, sociologia etc.
